4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte


4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte[1]

Grupurile relativ stabile (unele interpretate și ca locuțiuni) se scriu în cuvinte separate (iar cu cratimă numai din motive fonetice, vezi 1.2.4. Cratima). Este vorba de îmbinări în care elementele componente își păstrează sensul de bază, care corespunde realității denumite, cu structura:

  1. adjectiv + substantiv: dublu ve/dublu vî, prim ajutor, prim amorez, triplu exemplar;
    Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă substantivele compuse cu o structură asemănătoare: *dublu-casetofon, *prim-balerin, primadonă, primăvară, prim-plan, triplu-sec.
  2. adverb + adjectiv (în general provenit din participiu): bine crescut „dezvoltat bine” (aluat bine crescut), bine cunoscut „știut bine” (caz bine cunoscut de toată lumea), bine înțeles „priceput bine”, bine venit „sosit cu bine” (bine venit din război);
  3. adverb + adverb: nici odată „nici odinioară” (Nu l-am crezut nici odată, nu-l cred nici acum);
  4. adverb + articol: *nici un (Nu e un om prost și nici un incult).
  5. adverb + numeral: câte o dată (tempo lent) „câte o singură dată” (Mănâncă numai câte o dată pe zi), nici o dată „nici măcar o singură dată” (Nu numai că n-a citit lecția de mai multe ori, dar n-a citit-o nici o dată);
  6. prepoziție + adverb: de mult „de mult timp” (N-a mai venit de mult);
  7. prepoziție + substantiv sau verb la supin: de mâncare, !de mâncat (a da de mâncare; De mâncat, aș mânca); după masa de prânz, !după prânz.
    Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare, demâncat „mâncare”, după-amiază, după-masă „a doua parte a zilei”.
  8. substantiv + adjectiv sau adjectiv + substantiv: *apă minerală, bună creștere „dezvoltare bună” (O bună creștere a plantelor se realizează greu), *bună dimineața (formulă de salut), *bună stare „stare bună”, comisar principal, director adjunct, director general;
  9. substantiv + prepoziție + substantiv: unt de cacao etc.
    Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură și componență asemănătoare, în care elementele componente nu-și păstrează sensul de bază și nu corespund realității denumite și care se scriu fie cu cratimă (!bine-crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut „celebru”, !bine-venit „oportun, agreat”; !apă-albă „cataractă”, *bună-creștere „politețe”, !bună-dimineața „plantă”, piatră-vânătă „sulfat de cupru”), fie într-un cuvânt: bineînțeles „desigur”, !bunăstare „prosperitate”, câteodată „uneori”; demult „odinioară” (S-a întâmplat demult), niciodată „nicicând”, !niciun (adjectiv pronominal), untdelemn „ulei”.

Note

  1. Pentru că nu pun alte probleme de scriere decât cele generale, precum și ale componentelor lor, grupurile de cuvinte nu au fost incluse ca atare în Dicționar decât în măsura în care era necesar să se pună în contrast cu ele scrierea unor compuse.

Alte articole lingvistice

Calcuri greșite
Despre majoritate
Din și dintre
Flexionarea cuvintelor compuse
Forme de plural greșite
Forme greșite ale cuvintelor
Ghid de exprimare corectă
Niciun sau nici un?

Alexandru Graur

Mi-ar *place

Dan Alexe

Despre legăturile românei cu albaneza

Dezbateri

Alf Lombard - Despre folosirea literelor î și â

DOOM2

0. Principalele norme ortografice
1.1. Literele
1.2. Semnele ortografice
2. Reguli de scriere și de pronunțare literară
3. Scrierea cu literă mică sau mare
4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor
4.2. Scrierea cuvintelor compuse
4.3. Scrierea locuțiunilor
5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor
5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor
6. Câteva norme morfologice

Încercări de îndreptare

Cuvinte fără explicaţii
Numere şi genuri

Mioara Avram

0. Prefață
I. e sau ea?
II. ă sau e?
III. ă sau î?
IX. i sau î?
VI. h sau c(h) sau k(h)?
VII. Cu sau fără h?
VIII. i sau ii (și ii sau iii)?
X. ia sau iea, iia?
XI. Cu sau fără i final?
XII. î sau â?

Punctuație

Apostroful
Blancul
Punctul
Semnul întrebării